Bogdan Mateciuc
Anul bisericesc începe la data de 1 septembrie și reprezintă un ciclu de sărbători și posturi care sunt legate de principalele evenimente din istoria Bisericii creștine.
Cea mai importantă sărbătoare o reprezintă Sfintele Paști, după care urmează alte douăsprezece mari sărbători:
- Nașterea Maicii Domnului (8 Septembrie)
- Înălțarea Sfintei Cruci (14 Septembrie)
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 Noiembrie)
- Nașterea Domnului (Crăciunul) (25 Decembrie)
- Boboteaza (Botezul Domnului sau Epifania) (6 Ianuarie)
- Întâmpinarea Domnului (2 Februarie)
- Bunavestire (25 Martie)
- Intrarea Domnului în Ierusalim (o săptămână înainte de Paști)
- Înălțarea Domnului (40 zile după Înviere)
- Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile) (50 de zile după Înviere)
- Schimbarea la Față (6 August)
- Adormirea Maicii Domnului (15 August)
Se poate observa că trei dintre sărbători depind de data Învierii, în timp ce celelalte au dată fixă.
Învierea Domnului se serbează în prima duminică după prima lună plină, după echinocțiul de primăvară. Praznicul ortodox nu coincide întotdeauna cu cel romano-catolic. Diferența datează din vechime, din momentul în care apusenii au refuzat să se conformeze deciziilor luate atunci de conducerea Bisericii, privind data Paștilor. Formula de calcul apuseană nu ia în considerație metoda inițială de calcul a Paștilor evreiești, și nici echinocțiul și fazele lunii corespunzătoare locației geografice a Ierusalimului. În același timp, minunea care are loc în fiecare an la Ierusalim, cu ocazia Paștilor ortodox, arată că aceasta este adevărata Înviere.
În afara sărbătorilor enumerate mai sus, există și alte sărbători a căror importanță este ceva mai mică:
- Tăierea împrejur (1 Ianuarie)
- Sfinții Trei Ierarhi (30 Ianuarie)
- Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 Iunie)
- Sfinții Petru și Pavel (29 Iunie)
- Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 August)
- Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului (1 Octombrie)
- Sfântul Nicolae, făcătorul de minuni (6 Decembrie)
- Duminica tuturor sfinților (Prima Duminică după Cincizecime)
În afară de sărbători, calendarul creștin include și anumite perioade de post. Biserica acordă o mare importantă postului în realizarea desăvârșirii creștine. Exista patru mari perioade de post:
- Marele Post (începe cu șapte săptămâni înainte de Paști).
- Postul Apostolilor (începe într-o Luni, 8 zile după Rusalii și durează până pe 28 Iunie - Sf. Petru și Pavel)
- Postul Adormirii Maicii Domnului (între 1 și 14 August)
- Postul Crăciunului (între 15 Noiembrie și 24 Decembrie)
În afara acestor posturi, se mai ține post miercurea și vinerea, iar în mânăstiri se postește și lunea (cu excepția perioadei dintre Crăciun și Bobotează, prima săptămână după Înviere și în săptămâna de după Cincizecime). Se mai ține post și de Înălțarea Sfintei Cruci, Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul și în ajunul Bobotezei.
Regulile postului ortodox sunt foarte riguroase, ceea ce îi uimește adesea pe apuseni. Dar, după cum spune Filocalia, „postul și stăpânirea de sine sunt cele mai importante virtuți creștinești”.