Biblia sau Sfânta Scriptură

O prezentare foarte scurtă a Bibliei

Bogdan Mateciuc

Ce este Biblia?

Cuvântul „Biblie” provine din limba greacă și latină și înseamnă „carte”. De fapt, Biblia este o colecție de cărți, împărțită în două părți mari: Vechiul și Noul Testament.

O referință biblică de forma „2 Timotei 3:16” face trimitere la a doua epistolă a lui Timotei, capitolul 3, versetul 16.

Vechiul Testament a fost scris în ebraică, înainte de Hristos, și prezintă istoria omenirii și a poporului evrei începând de la facerea lumii și până la perioada premergătoare venirii Mântuitorului. Trebuie spus că Vechiul Testament conține numeroase profeții despre evenimente din istoria omenirii și, mai presus de toate, profeții despre Hristos – profeții care s-au împlinit în persoana lui Iisus din Nazaret.

Noul Testament a fost scris după Iisus Hristos, în limba greacă, și prezintă învățăturile și faptele Lui, precum și fapte și învățături ale Apostolilor. La sfârșitul Noului Testament se află cartea Apocalipsei, o carte plină de alegorii cu multe interpretări.

Autorii

Aproximativ 40 de autori diferiți au contribuit la scrierea Bibliei, de-a lungul a aproximativ 1500 de ani. Autorii erau regi, pescari, preoți, oficiali din guvern, fermieri, păstori și medici. Din toată această diversitate, în mod extraordinar, a rezultat o unitate incredibilă, cu teme comune întrețesute.

Unitatea Bibliei se datorează până la urmă faptului că ea are un singur Autor – Dumnezeu. Biblia este „insuflată de Dumnezeu” (2 Timotei 3:16). Autorii umani au scris ceea ce Dumnezeu a vrut ca ei să scrie, iar rezultatul a fost Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu (2 Petru 1:21).

Traducerea Bibliei

Vechiul Testament a fost scris în ebraică. În secolul al treilea înainte de Hristos, în timpul domniei lui Ptolemeu al II-lea (285-247 îH), șaptezeci de învățați evrei au realizat o traducere din ebraică în greacă, care era lingua franca în diaspora. Această traducere se numește Septuaginta și a fost folosită de evrei până la începutul erei creștine. După aceea, observând împlinirea profețiilor mesianice în persoana lui Iisus din Nazaret, au început să respingă această traducere și să producă alte traduceri.

În secolul VII după Hristos, învățații evrei au creat o altă traducere a Vechiului Testament – traducerea masoretică. Această traducere este versiunea oficială astăzi în comunitățile iudaice.

Noul Testament a fost scris în greacă, existând însă indicii că unele pasaje ar fi fost scrise inițial în aramaică – limba vorbită de Iisus.

În secolul IV dH, Ieronim traduce Biblia în latina vremurilor sale, apărând astfel Biblia Vulgata, care este încă versiunea oficială a Bisericii romano-catolice.

În Apus, încercările de traducere a Scripturii în limbile naționale sunt curmate aspru de Biserica romano-catolică. Lucrurile se schimbă odată cu Reforma protestantă, când apar traduceri în germană, engleză și alte limbi.

În Răsăritul ortodox, până în secolele XIV-XV circulă preponderent versiunile greacă și slavonă. În Țările Române, în 1668, spătarul Nicolae Milescu realizează prima traducere integrală a Vechiul Testament în limba română.

Sub patronajul lui Șerban Cantacuzino, în 1688, apare Biblia de la București, cunoscută și sub numele de Biblia lui Șerban, prima traducere și publicare integrală în limba română a Scripturii, fiind valorificată, în principal, versiunea lui Nicolae Milescu, revăzută de „oamenii locului”. Cea de-a doua traducere apare în 1795 la Blaj, cu sprijinul episcopului greco-catolic Ioan Bob. Biblia de la Blaj este opera lui Samuil Micu, care apelează, parțial, la textul ediției din 1688, realizând totodată o nouă traducere după Septuaginta. În 1914 apare Biblia, adică Dumnezeeasca Scriptură a Legii Vechi și a celei Nouă, ediție a Sfântului Sinod, o prelucrare revizuită a textului din 1795. În 1921, Dumitru Cornilescu realizează o traducere a Bibliei, folosindu-se de niște versiuni în engleză și franceză. Traducerea sa este respinsă de Biserică, însă este folosită astăzi de cultele neoprotestante din România. În 1934, pr. Gala Galaction, profesor de Exegeza Vechiului și Noului Testament, realizează o nouă traducere integrală. Traducerea sa servește ca bază pentru edițiile ulterioare ale traducerii ortodoxe oficiale. În 2001, pr. Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, publică Biblia sau Sfânta Scriptură, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, versiune colaționată cu traducerile românești anterioare.

Personajul central

Se poate spune că Iisus Hristos este personajul central al Bibliei. Într-adevăr, întreaga Carte este despre El. Vechiul Testament prezice venirea Sa și stabilește scena pentru intrarea Lui în lume. Noul Testament descrie venirea și lucrarea Lui pentru a aduce mântuire lumii noastre păcătoase.

Iisus este mai mult decât o figură istorică. El este mai mult decât un om. El este Dumnezeu în trup, iar venirea Lui a fost cel mai important eveniment istoric din lume. Dumnezeu însuși a devenit om pentru ne oferi o imagine clară și inteligibilă despre Sine. Cum este Dumnezeu? El este ca Iisus. Iisus este Dumnezeu într-un trup uman (Ioan 1:14; 14:9).

Scurt rezumat al Bibliei

Dumnezeu l-a creat pe om și l-a așezat într-un cadru perfect. Adam și Eva, primii oameni, erau meniți să trăiască veșnic și să populeze pământul. Totuși, la un moment dat, cei doi au încălcat o poruncă a lui Dumnezeu și astfel au ieșit din cadrul spiritual pe care îl proiectase Dumnezeu pentru ei. Această ieșire a atras după sine schimbări majore atât pentru cei doi, cât și pentru toți urmașii lor, inclusiv pentru noi, cei de azi. Răul și suferința care există astăzi în lume își are originea în această cădere și întrerupere a legăturii cu Dumnezeu. Cu toate acestea, chiar din acel moment Dumnezeu a pus în mișcare un plan de restaurare a omenirii și a întregii creații la slava ei de la început (Facerea 3:15).

Ca parte a planului Său de răscumpărare (de restaurare a omului), Dumnezeu l-a chemat pe Avraam din Babilon în Canaan (în jur de 2000 de ani îH). Dumnezeu i-a promis lui Avraam, fiului său Isaac și nepotului său Iacov (numit și Israel) că El va binecuvânta lumea printr-un urmaș al lor (Facerea 12:3; 22:18; 26:4). Familia lui Israel a emigrat din Canaan în Egipt unde s-a înmulțit și a crescut atât de mult, încât a devenit o națiune.

În jurul anului 1400 îH, Dumnezeu i-a scos pe urmașii lui Israel din Egipt, sub conducerea lui Moise, și le-a dat Țara Promisă - Canaanul, ca să fie a lor. Prin Moise, Dumnezeu a dat poporului Israel Legea (un set de norme) și a făcut un legământ („testament”) cu ei. Dacă ei Îi rămân credincioși și ascultă poruncile Lui, atunci El îi va ajuta și ei vor prospera. Altfel, Dumnezeu va distruge poporul lor.

Aproape 400 de ani mai târziu, în timpul domniei lui David și a fiului său Solomon, Israel a devenit o împărăție mare și puternică. Dumnezeu le-a promis lui David și lui Solomon că un urmaș al lor va domni veșnic (Isaia 9:7).

După domnia lui Solomon, poporul lui Israel s-a divizat. Zece seminții din nord au fost numite „Israel” și au dăinuit în jur de 200 de ani înainte ca Dumnezeu să-i judece pentru rătăcirile lor. Asirienii i-au dus pe evreii din Israel în robie în jurul anului 721 îH. Celelalte două seminții din sud s-au numit „Iuda” și au existat distinct puțin mai mult, însă în cele din urmă, și acești evrei s-au îndepărtat de Dumnezeu și de poruncile Lui. Imperiul Babilonian i-a luat în robie în jurul anului 600 îH.

Aproximativ 70 de ani mai târziu, datorită milei și îndurării Sale, Dumnezeu a adus o rămășiță de robi înapoi în țara lor. Capitala Ierusalim a fost reconstruită în jurul anului 444 îH și Israelul și-a instituit încă o dată identitatea națională. Astfel se încheie Vechiul Testament.

Noul Testament începe cu aproximativ 400 de ani mai târziu, cu nașterea lui Iisus Hristos în Betleem. Iisus era urmașul promis lui Avraam și lui David, Unul care să împlinească planul lui Dumnezeu de răscumpărare a omenirii și de restaurare a creației. Iisus din Nazaret a reprezentat plinirea/desăvârșirea Legii date în vechime evreilor, iar viața Lui a fost oferită ca jertfă pentru păcatele întregii omeniri. Toate aceste lucruri, precum și învierea Lui, după trei zile de ședere în mormânt, au fost profețite în amănunt în Vechiul Testament - vezi mai jos o listă incompletă a acestor profeții. Moartea lui Hristos este baza unui nou legământ („testament”) între Dumnezeu și omenire. Toți cei care au credință în Iisus Hristos vor fi mântuiți de păcat și vor avea viață veșnică.

După învierea Sa, Iisus i-a trimis pe Apostolii Săi să răspândească în întreaga lume vestea bună despre viața și puterea Lui de a-i mântui pe oameni. Apostolii au răspândind vestea bună a mântuirii prin credința în Iisus Hristos. Ei au călătorit prin Asia Mica, Grecia și chiar dincolo de Imperiul Roman. Noul Testament se încheie cu profeția celei de-a doua veniri a lui Iisus Hristos, pentru a judeca lumea și a elibera definitiv creația din blestemul adus prin căderea lui Adam.

O carte profetică

În Vechiul Testament se află numeroase profeții despre Mesia/Hristos, făcute cu sute de ani înainte de venirea Lui. Unele dintre profeții au un nivel de detaliere foarte mare, ceea ce face ca probabilitatea ca ele să se împlinească toate într-o singură persoană să fie foarte mică. Iată o listă incompletă a acestor profeții.

Sămânța femeii care va zdrobi capul șarpelui

Profeția din Vechiul Testament: Facerea 3:15 > Împlinirea din Noul Testament: Gal.4:4; Evrei 2:14-15; Col.1:13; Apoc.20:10

Urmașul lui Avraam: sămânța în care toate neamurile vor fi binecuvântate

Profeția din VT: Facerea 12:3;22:18;26:4 > Împlinirea din NT: Matei 1:1

Urmașul lui Isaac

Profeția din VT: Facerea 17:19 > Împlinirea din NT: Luca 3:34

Urmașul lui Iacov

Profeția din VT: Numeri 24:17 > Împlinirea din NT: Matei 1:2

Vine din tribul lui Iuda

Profeția din VT: Facerea 49:10 > Împlinirea din NT: Luca 3:33

Urmașul pe tronul lui David

Profeția din VT: Isaia 9:7 > Împlinirea din NT: Luca 1:32, 33

Uns și Veșnic

Profeția din VT: Psalm 45:6,7;102:25-27 > Împlinirea din NT: Evrei 1:8-12

Născut în Betleem

Profeția din VT: Miheia 5:2 > Împlinirea din NT: Luca 2:4,5,7

Vremea nașterii Lui

Profeția din VT: Daniel 9:25 > Împlinirea din NT: Luca 2:1,2

Născut din fecioară

Profeția din VT: Isaia 7:14 > Împlinirea din NT: Luca 1:26,27,30,31

Uciderea pruncilor

Profeția din VT: Ieremia 31:15 > Împlinirea din NT: Matei 2:16-18

Fuga în Egipt

Profeția din VT: Osea 11:1 > Împlinirea din NT: Matei 2:14,15

I s-a pregătit calea

Profeția din VT: Isaia 40:3-5 > Împlinirea din NT: Luca 3:3-6

Are un Înainte-Mergător

Profeția din VT: Maleahi 3:1 > Împlinirea din NT: Luca 7:24,27

Precedat de Ilie

Profeția din VT: Maleahi 4:5,6 > Împlinirea din NT: Matei 11:13,14

Numit Fiul lui Dumnezeu

Profeția din VT: Psalm 2:7 > Împlinirea din NT: Matei 3:17

Propovăduiește în Galileea

Profeția din VT: Isaia 9:1,2 > Împlinirea din NT: Matei 4:13-16

Râvnă pentru casa lui Dumnezeu

Profeția din VT: Psalm 69:9 > Împlinirea din NT: Ioan 2:17

Vorbește în pilde

Profeția din VT: Psalm 78:2-4 > Împlinirea din NT: Matei 13:34,35

Va tămădui inimile frânte

Profeția din VT: Isaia 61:1,2 > Împlinirea din NT: Luca 4:18,19

Respins de ai Săi, de evrei

Profeția din VT: Isaia 53:3 > Împlinirea din NT: Ioan 1:11; Luca 23:18

Va fi Profetul

Profeția din VT: Deut.18:15 > Împlinirea din NT: Ioan 6:14; 7:40; Luca 24:19; Fapte 3:20,22

Preot după rânduiala lui Melhisedec

Profeția din VT: Psalm 110:4 > Împlinirea din NT: Evrei 5:5,6

Intrarea triumfală în Ierusalim

Profeția din VT: Zaharia 9:9 > Împlinirea din NT: Marcu 11:7,9,11

Lăudat de copii

Profeția din VT: Psalm 8:2 > Împlinirea din NT: Matei 21:15,16

Nu este crezut

Profeția din VT: Isaia 53:1 > Împlinirea din NT: Ioan 12:37,38

Trădat de un prieten

Profeția din VT: Psalm 41:9 > Împlinirea din NT: Luca 22:47,48

Vândut pe treizeci de arginți

Profeția din VT: Zaharia 11:12 > Împlinirea din NT: Matei 26:14,15

Acuzat de martori mincinoși

Profeția din VT: Psalm 35:11 > Împlinirea din NT: Marcu 14:57,58

Tăcut în fața acuzațiilor

Profeția din VT: Isaia 53:7 > Împlinirea din NT: Marcu 15:4,5

Scuipat și bătut

Profeția din VT: Isaia 50:6 > Împlinirea din NT: Matei 26:67

Urât fără temei

Profeția din VT: Psalm 35:19 > Împlinirea din NT: Ioan 15:24,25

Moare în locul...pedepsit în locul...

Profeția din VT: Isaia 53:5 > Împlinirea din NT: Rom.5:6,8

Răstignit împreună cu răufăcători

Profeția din VT: Isaia 53:12 > Împlinirea din NT: Marcu 15:27,28

Străpunse mâinile și picioarele

Profeția din VT: Zaharia 12:10; Psalm 22:1,7,8,16,18 > Împlinirea din NT: Ioan 20:27

Hulit și batjocorit

Profeția din VT: Psalm 22:7,8 > Împlinirea din NT: Luca 23:35

Este chinuit de sete

Profeția din VT: Psalm 22:15 > Împlinirea din NT: Ioan 19:28

Îi este dat vin/oțet să bea

Profeția din VT: Psalm 69:21 > Împlinirea din NT: Matei 27:34,48

Ocărât

Profeția din VT: Psalm 69:9 > Împlinirea din NT: Rom.15:3

Se roagă pentru dușmani

Profeția din VT: Psalm 109:4 > Împlinirea din NT: Luca 23:34

Soldații trag la sorți cămașa Lui

Profeția din VT: Psalm 22:17,18 > Împlinirea din NT: Matei 27:35,36

Părăsit de Dumnezeu

Profeția din VT: Psalm 22:1 > Împlinirea din NT: Matei 27:46

Nu va avea nici un os zdrobit

Profeția din VT: Psalm 34:20 > Împlinirea din NT: Ioan 19:32,33,36

Străpuns în coastă

Profeția din VT: Zaharia 12:10 > Împlinirea din NT: Ioan 19:34

Înmormântat în mormântul unor bogați

Profeția din VT: Isaia 53:9 > Împlinirea din NT: Matei 27:57-60

Înviază dintre morți

Profeția din VT: Psalm 16:10; 49:15 > Împlinirea din NT: Marcu 16:6,7; Fapte 2:27,31

Se va înălța la dreapta lui Dumnezeu

Profeția din VT: Psalm 68:18 > Împlinirea din NT: Marcu 16:19; 1Cor.15:4; Efes.4:8

Vechiul Testament conține și alte profeții, în afara celor despre Mântuitor. De pildă, profetul Isaia a profețit, în secolul VIII îH, căderea Babilonului, spunând și cum anume va fi cucerit acesta (Isaia 13:19, 14:22, 23). Mai mult, Isaia a spus și numele cuceritorului – Cirus (Isaia 44:27-45:2) – și că marea cetate nu se va mai ridica. Două sute de ani mai târziu, lucrurile s-a întâmplat întocmai. Ruinele anticului Babilon pot fi văzute astăzi la 80 km sud de Baghdad, capitala Irakului.

De asemenea, în Vechiul Testament aflăm despre profețiile – împlinite ulterior – referitoare la robia babiloniană a evreilor și căderea cetății Tyr.

Citirea Bibliei

Este bine și recomandat ca toți creștinii să citească Biblia, în special Noul Testament. Deși unii cred că Scriptura e o carte greu de înțeles, lucrurile nu stau chiar așa. Este adevărat, ea este o carte neobișnuită, iar unele pasaje nu sunt foarte ușor de înțeles. În acest caz, este bine să ne interesăm cum a înțeles Biserica de la început acele pasaje, pentru a nu face greșeala adoptării unor opinii personale, eretice și contrare învățăturii comune a Sfinților și a Bisericii.

Biblia în Biserică

Ținând cont de felul în care s-a format canonul Noului Testament, putem spune că Sfânta Scriptură este o parte a Tradiției Bisericii lui Hristos. Biserica a creat Biblia și nu invers. Alături de celelalte scrieri apostolice și de scrierile Sfinților Părinți, Biblia reprezintă dreptarul după care se judecă toate cele ce se fac în Biserică.

Există astăzi secte care încearcă să facă din Sfânta Scriptură dreptarul absolut al învățăturilor și practicilor creștine. Realitatea arată însă că, ruptă de restul Tradiției, Biblia poate fi manipulată în orice chip și folosită pentru susținerea celor mai bizare învățături: botezul pentru morți (ca mormonii), ținerea sâmbetei (ca adventiștii), un nou botez cu Duhul Sfânt (ca penticostalii), adresarea către Dumnezeu folosind un nume (ca iehoviștii), justificarea sodomiei și căsătoriile între sodomiți (homosexuali) și altele... Asemenea idei, toate „biblice”, sunt propovăduite astăzi de un număr tot mai mare de secte.

În același timp, aceste grupări sunt pe o poziție inconsecventă: pe de-o parte, ele resping Biserica din vechime, considerând că aceea a căzut de la credința corectă după moartea Apostolilor, pe de altă parte se folosesc de Biblia decisă de acea Biserică, cred în învățătura Sfintei Treimi și țin data Nașterii Domnului decise de acea Biserică „decăzută”.

Ca să înțelegem ce este Biblia și cum trebuie folosită, trebuie să cunoaștem cum a apărut ea. Cunoscând ce este și cum a apărut ea în istoria și în sânul Bisericii, putem evita greșeala acestor grupări religioase de a așeza Biblia deasupra Bisericii și nu invers.

Cercetarea istoriei Bisericii primare ne arată un lucru: Sfânta Scriptură este produsul tradiției Bisericii care, prin Sfinții Părinți, a stabilit în primele secole creștine ce este și ce nu este „Scriptură”.

Credința noastră Apologetică